În martie 2020, în timp ce sirenele ambulanțelor începeau să rupă tăcerea nefirească a orașelor, la Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș” din Timișoara se dădea o bătălie contra cronometru. Era o luptă nu doar cu un virus necunoscut, ci și cu panica unei lumi care nu avea răspunsuri. Spitalele se umpleau periculos de repede, iar medicii aveau nevoie de o „busolă” pentru a nu greși în fața unei boli care își schimba regulile în fiecare zi.
Pandemic Controller: nașterea algoritmului salvator
Revoluția medicală a pornit de la o idee simplă: intervenția precoce. Dr. Virgil Musta, “vocea acelor zile” și echipa de la Spitalul Victor Babeș Timișoara, au înțeles că dacă oprești inflamația și fenomenele de coagulare înainte ca plămânii să cedeze, pacientul nu mai ajunge la ATI. Au dezvoltat astfel un protocol de tratament precoce pentru COVID-19. Schema includea tratament antiinflamator și anticoagulant administrat precoce, pe baza unor criterii clinice și biologice stabilite de echipa medicală. Scopul era să prevină complicațiile severe și internarea în ATI.
Mai mult, împreună cu un specialist IT și o companie locală de software, echipa de medici timișoreni, coordonată de dr. Virgil Musta, a creat Pandemic Controller*. O platformă informatică care nu era doar un site, ci un „sistem expert”. Medicii introduceau datele unui pacient (anamneza, factori de risc, analize de laborator, imagistică), iar softul, bazat pe experiența acumulată la Spitalul „Victor Babeș” din Timișoara, genera automat informații ca: stadializarea bolii, recomandarea schemei de tratament aferentă, atenționări legate de factori de risc personali sau interacțiuni cu anumite medicamente de care medicul va ține cont, permitând de asemenea, monitorizări continue si statistici. Medicii primeau astfel un răspuns vital: se internează sau se tratează acasă?
Acest algoritm a devenit „rețeta” care a salvat sistemul de colaps. Peste 400 de medici de familie din Timișoara, Lugoj, Hunedoara și Arad s-au conectat la platformă. Dintr-odată, un medic de familie dintr-un sat îndepărtat avea pe ecranul laptopului expertiza celui mai bun infecționist din țară.
Rămânea însă o singură problemă.
Spitalul din afara spitalului
În noiembrie 2020, presiunea a atins punctul de fierbere. Spitalele erau pline, dar pacienții aveau nevoie disperată de un singur lucru: Oxigen. Un dialog avut atunci între Primarul Timișoarei, Dominic Fritz și comunitatea medicală, a schimbat cursul crizei. Pentru că la întrebarea „Cu ce putem ajuta?” răspunsul a fost tranșant: avem protocoale, avem medici, dar ne lipsește oxigenul în casele oamenilor.
Astfel a luat naștere proiectul „Oxigen pentru Timișoara”. Primăria a cumpărat 500 de concentratoare de oxigen, creând practic un „spital virtual”. Pacienții primeau aparatul acasă, gratuit, fiind monitorizați prin platforma Pandemic Controller. Când starea se îmbunătățea, aparatul era ridicat, dezinfectat și trimis la următoarea viață care trebuia salvată. Peste 1.200 de oameni au respirat prin aceste aparate, evitând paturile din spital.
Recunoașterea OMS
Impactul acestui model comunitar – o triadă unică între administrație locală, medici specialiști și medici de familie a atras atenția Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) care au venit la Timișoara pentru a evalua programul. Iar concluzia a fost clară: Timișoara crease un model de „bună practică” ce merită exportat.
De la Pandemie la Prevenție
Chiar dacă astăzi presiunea pe secțiile de infecțioase este mult mai mică, inovația creată atunci nu s-a stins. Cei care au gândit atunci Pandemic Controller, vor să ajusteze algoritmul într-un program de prevenție prin care să continue să salveze vieți. Timișoara a demonstrat încă o dată, că tehnologia, atunci când este condusă de etică și medicină, poate dărâma zidurile spitalului pentru a ajunge acolo unde este cea mai mare nevoie: la patul bolnavului, în inima comunității.
* Pandemic Controller – câteva cifre
Până în decembrie 2021:
– 4 județe din vestul României au primit aplicația (pentru spitale și/sau medici de familie)
– 10 spitale care au tratat pacienți covid-19 au primit aplicația
– 370 de medici de familie au folosit aplicația
– 9206 de pacienți în total au fost introduși în aplicație (tratați în spital sau acasă)
– 8.542 de pacienți pentru medicii de familie au fost alocați prin aplicație pentru a fi tratați acasă
